Ritmul rapid al noutatilor legislative, cresterea numarului raportarilor fiscale, digitalizarea administratiilor fiscale, dar si intensificarea schimbului de informatii intre autoritatile fiscale romane si cele ale altor tari, pot afecta fluxurile interne ale societatilor care activeaza in industria financiar-bancara si pot genera riscuri operationale sau reputationale, sanctiuni financiare, dar si probleme in cadrul inspectiilor fiscale.

Reexaminarea modelelor de operare, inclusiv a functiilor financiare si fiscale, precum si implementarea in mod accelerat a tehnologiei – asa numita digitalizare trec de la nivelul de deziderat, la cel de obligatie. Aceasta este concluzia Forumului de fiscalitate dedicat exclusiv sectorului financiar-bancar „Fiscalitatea in sectorul financiar-bancar: o fotografie la minut si proiectii pentru viitor”, organizat de EY Romania.

”Schimbarile majore intervenite in legislatia financiar-bancara in ultimii ani, fie ca este vorba despre Fisierul Standard de Audit Fiscal (SAF-T) sau de trecerea la IFRS, fie de Legea conformitatii fiscale a conturilor straine (FATCA) si Standardul comun de raportare (CRS) sau DAC6 – raportarea aranjamentelor transfrontaliere, sunt raportari de transparenta care au avut si vor avea un impact puternic, resimtit de intregul sector financiar-bancar. Cu siguranta viitorul va aduce alte noi raportari fiscale care vor influenta puternic domeniul financiar-bancar - BEPS 2.0, DAC7, DAC8. Totodata, din punctul meu de vedere, in viitor, industria financiar-bancara va trebui sa acorde atentie transformarilor digitale si finantarilor sustenabile”, a stabilit Andra Casu (foto), Partener Asociat, Liderul Departamentului de Impozite Directe si Liderul Sectorului de Asistenta Fiscala si Juridica pentru Servicii Financiare pentru regiunea EY CESA.

”Calea urmata de politica fiscala a fost cea impusa de necesitatea de a corecta efectele negative ale masurilor anterioare, pe care chiar autorii politicii fiscale le-au sustinut sau impus. Ceea ce este recomandat – ca politica fiscala sa urmareasca principiile sustenabilitatii. Fara sa piarda din vedere cresterea economica sau solidaritatea, dar ele nu pot fi realizate fara sustenabilitate”, a punctat Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, caracterizand mediul fiscal cu care se confrunta societatile financiar-bancare.

La randul sau, Gratiela Constantin, Director in cadrul Departamentului de Asistenta Fiscala in domeniul Serviciilor Financiare, EY Romania, a subliniat ca, pentru a face fata noilor si din ce mai numeroaselor obligatii de raportare si transparenta, societatile financiar-bancare trebuie sa isi revizuiasca functia fiscala. ”Functia fiscala a unei societati poate aduce mai multa valoare atunci cand are la dispozitie tehnologie si date avansate, deoarece e capabila sa proiecteze mai bine implicatiile fiscale ale deciziilor de business, precum si impactul modificarilor legislatiei fiscale”, a declarat Gratiela Constantin.

Tot Gratiela Constantin a aratat ca, din perspectiva indeplinirii obligatiilor de raportare FATCA si CRS, automatizarea, alaturi de revizuirea si actualizarea procedurilor fiscale interne in functie de particularitatile legislatiei precum si implementarea unor programe de ”training” pentru angajatii institutiilor financiare implicati in procesul de colectare de date si analiza a conturilor - sunt cateva aspecte semnificative pe care institutiile financiar-bancare ar trebui sa le aiba in vedere cu prioritate.

”Faptul ca autoritatile fiscale investesc deja masiv si folosesc tehnologii noi va impune modificari similare si in functia fiscala – automatizarea deja nu mai este “nice to have”, ci devine un “must”. In plus, se adauga si presiunea de a oferi autoritatilor fiscale un volum mare de date, in timp real. Acestea conduc spre obligativitatea transformarii functiei fiscale”, a mai subliniat Gratiela Constantin.

”Digitalizarea este cheia, raportarea si conformarea fiscala devin din ce in ce mai provocatoare, in vreme ce departamentele fiscale, de fapt, ar trebui sa se ocupe de acele elemente care aduc valoare adaugata, cu alte cuvinte pe crearea de plusvaloare pentru societatile financiar-bancare”, a punctat Andra Casu.

Despre proiectele de digitalizare ale ANAF, care isi propun sa faciliteze conformarea contribuabililor – schimbarea portalului ANAF, implementarea Fisierului Standard de Control Fiscal (SAF-T), spatiul privat virtual sau AEOI  - schimbul automat de informatii intre autoritatile fiscale, au vorbit invitatii ANAF, Mihaela Dragulin, Director General Adjunct al Directiei Generale de Asistentã pentru Contribuabili, ANAF si Albert Fruth, consilier superior ANAF, Unitatea de Management al Informatiei. Asa cum au lasat sa se inteleaga reprezentantii administratiei fiscale, 15 iunie ar fi o data estimativa de referinta pentru publicarea schemei SAF-T pentru sectorul financiar-bancar, care va contine ajustari pe zona de agregare a datelor.

Florina Paring, Senior Manager in cadrul Departamentului de Impozite Indirecte al EY, a recomandat o evaluare a gap-ului si a punctelor de actiune, pentru a adresa un minim de campuri obligatorii. ”Este ceea ce va putem sfatui, vazand provocarile intalnite in implementarile SAF-T pentru societatile comerciale si avand in vedere timpul ramas pentru raportarea SAF-T la nivelul operatorilor din sectorul financiar-bancar, desi sunt necesare clarificari specifice pentru raportare la nivelul acestora”, a mai spus Florina Paring.

Si Georgeta Toma, Sef serviciu, Directia Generala de Legislatie Fiscala si Reglementari Vamale si Contabile din cadrul Ministerul Finantelor a avut noutati de prezentat industriei financiar-bancare. Astfel, in orizontul de timp 2023-2024 societatile care activeaza in acest sector ar trebui sa se pregateasca pentru implementarea a trei noi directive, carora li se vor mai putea adauga si cateva modificari nationale.

Un alt subiect de actualitate, abordat de Razvan Ungureanu, Director in cadrul Departamentului de Impozite Directe al EY, este cel al Instrumentului Multilateral ce modifica tratatele de evitare a dublei impuneri, inclusiv cele la care Romania este parte. “Companiile, inclusiv institutiile financiare, trebuie sa revizuiasca lista tratatelor de evitare a dublei impuneri ce li se aplica si sa determine modul in care acestea sunt impactate de Instrumentul Multilateral”, a mentionat acesta. Instrumentul Multilateral produce efecte pentru contribuabilii romani incepand cu 1 ianuarie 2023 si, in functie de rezervarile si optiunile Romaniei si celeilalte jurisdictii parte la tratatul de evitare a dublei impuneri, poate modifica tratamentul fiscal al anumitor fluxuri (de exemplu dividende platite) sau situatii (de exemplu determinarea rezidentei fiscale a companiilor).  

Subiectul inspectiilor fiscale a fost abordat de Alex Slujitoru, Director in cadrul Bancila Diaconu si Asociatii, care a aratat ca ultimii doi ani au adus schimbari semnificative in ceea ce priveste simplificarea si cresterea vitezei interactiunii cu autoritatile fiscale si cu inspectorii ce desfasoara activitati de control. ”Cu toate acestea, recenta obligativitate a utilizarii exclusive a Spatiului Privat Virtual pentru depunerea cererilor – si mai ales a contestatiilor fiscale a generat confuzie si numeroase probleme, precum imposibilitatea depunerii printr-un reprezentant conventional (consultant sau avocat). Totodata dimensiunea redusa a fisierelor ce pot fi incarcate simultan sau lipsa unei configurari potrivite a SPV care sa permita identificarea facila a categoriei unde ar trebui incadrata cererea depusa de contribuabil sunt alte aspecte care ar necesita atentie”, a mentionat Alex Slujitoru.

”Speram, insa, ca in viitorul apropiat, toate aceste deficiente vor fi remediate si, de ce nu, Spatiul Privat Virtual va deveni un instrument usor de folosit si indispensabil in activitatea zilnica a contribuabililor”, a mai adaugat el.

Guillaume Macczak, Partener Asociat CFO&GBS Services, EY Romania a comentat la Forum despre transformarea functiei financiare si cum un CFO modern devine, de fapt, un CVO - Chief Value Officer. ”Cultura si comportamentele adanc inradacinate ale functiei financiare romanesti sunt in schimbare. Sau cel putin asa ar trebui sa fie, daca liderii doresc sa atinga adevaratul potential al acestei transformari orientat pe crearea de valoare”, a remarcat el.

Recomanda articolul