Investitia in capitalul uman – conditie de baza in cresterea profitabilitatii companiei
In contextul social si economic actual, managerii celor mai multe organizatii au inteles ca indiferent de domeniul in care activeaza, investitia in capitalul uman este o conditie de baza pentru imbunatatirea rezultatelor companiei. Asa cum experienta celor aproape 24 de ani de la revolutia din decembrie 1989 ne-a demonstrat ca pilonul slab al fundatiei societatii romanesti este educatia, putem face o analogie la scara micro si vom constata ca profitabilitatea organizatiei depinde intr-o foarte mare masura de pregatirea si formarea profesionala a angajatilor. Astfel, factorii de decizie din orice organizatie trebuie sa constientizeze rolul managementului de resurse umane si sa-si elaboreze strategii de eficientizare a angajatilor prin adoptarea unei atitudini pozitive fata de dezvoltarea potentialului acestora.

Practica economica a demonstrat in timp ca politicile de personal si activitatile de testare, orientare si perfectionare determina valorificarea potentialului angajatilor si, in timp, conduce la cresterea profitabilitatii companiei.

Managerul care se preocupa de perfectionarea angajatilor ar trebui sa se asigure ca acestia vor fi motivati sa obtina performante in munca. Orice manager stie ca oamenii nu sunt motivati de munca ci de ceea ce obtin prin ea, intelegand prin aceasta nu numai beneficii de ordin financiar. Motivatia constituie un concept intens analizat in contextul organizational, primind numeroase interpretari. Cunoasterea mecanismelor de motivare a angajatilor este o conditie in construirea unei strategii organizationale ce vizeaza cresterea performantei in munca. Astfel, este important ca managerul sa cunoasca personalitatea angajatilor, ce anume determina comportamentele acestora si ce obiective personale au, dar si sa aiba in vedere urmatoarele aspecte:

- motivatia unui individ se poate schimba de la o etapa la alta, astfel incat ceea ce il motiva la inceputul carierei este posibil sa nu il mai motiveze intr-o alta etapa;
- motivatia difera de la un individ la altul, fiecare avand nevoile si scopurile lui; ceea ce e motivant pentru unul poate fi demotivant pentru altul.

Sistemul de evaluare a performantei
Motivarea angajatilor comporta o dubla abordare: motivare financiara si nefinanciara. Remuneratia stabilita pentru munca prestata are ca scop crearea unui sentiment de echitate pe cand motivarea nefinanciara are rolul satisfacerii altor nevoi ale angajatului: de apartenenta la grup, de validare a valorii sale, evolutie profesionala etc.

Managerul are ca instrument managerial sistemul de evaluare a performantei pe care il utilizeaza nu doar in scopul planificarii si monitorizarii activitatii angajatilor ci si in stimularea acestora.

Angajatul trebuie sa fie rasplatit echitabil pentru eforturile depuse, astfel incat, depunand mai mult efort sa apara o recompensare corecta a muncii sale. Daca sistemul de evaluare a performantei nu evidentiaza acest plus al muncii sale, angajatul va fi nemultumit, frustrat si demotivat iar efectul imediat va fi diminuarea efortului profesional. Daca, dimpotriva, performanta va fi recunoscuta, apreciata si recompensata, aceasta va fi urmata de cresterea motivatiei extrinseci a angajatului.

In afara recompensarii materiale este important ca managerul sa ofere un feedback pozitiv, sa ofere recunoastere publica si sa creasca motivatia angajatilor prin decizii precum angrenarea in proiecte de dezvoltare a carierei, oferirea unor oportunitati de instruire etc.

Factorii de decizie din organizatie trebuie sa aiba ca prioritate pentru posturile de baza o focusare clara pe instruirea si dezvoltarea angajatilor pentru ca acestea vizeaza atat aptitudinile individuale specifice postului cat si o mai buna relationare a angajatilor in cadrul organizatiei. Relatii bune de munca inseamna performanta individuala si eficacitatea echipei.

Uneori, organizatia nu poate oferi recompense financiare semnificative si aici avem exemplul majoritatii institutiilor publice ai caror angajati sunt platiti din bugetul de stat. Totusi, chiar si in lipsa unui stimulent material, performanta angajatilor poate inregistra crestere daca activitatea se desfasoara intr-un climat organizational potrivit. Din pacate, exista o multime de organizatii in care se aplica un sistem restrictiv, se pune presiune pe angajat iar feedbackul si recunoasterea publica sunt total excluse din practicile echipei de management. Atat in mediul organizational de stat cat si in cel privat ar trebui identificate metode si elaborate sisteme de stimulare care sa incurajeze asumarea riscurilor de catre angajati, initiativa si gandirea creatoare.

Atunci cand am luat o decizie de elaborare a unei strategii ce vizeaza cresterea performantei, trebuie sa cunoastem exact ce anume ii motiveaza cu adevarat pe angajati si sa admitem ca motivarea angajatilor e un proces complex, etapizat cu miza importanta. Imbunatatirea performantei personalului inseamna un pas inainte catre sporirea profitabilitatii companiei.

Articol scris de Psiholog Lorena Maria Diaconescu, General Manager EURO PSY SOLUTIONS

Recomanda articolul