Cu totii am fost mici, cu totii am avut vise in care ne vedeam militian, cowboy, pompier sau serif. Eu m-am prostit acu’ la batranete. Vreau sa fiu Patriarh sau macar patron de biserica sau manastire de taici. De ce?! "Ese" banutuuuuu’! Daca nu "ese", il cerem. Legal.

"In incercarea de a obtine fonduri suplimentare pentru constructia Catedralei Mantuirii Neamului, Patriarhia a trimis o scrisoare Consiliilor Judetene prin care a solicitat fiecaruia o finantare de 300.000 de lei pentru lucrarile la lacasul de cult.

Nu cu mult timp in urma, toate canalele mass-media anuntau o noua gaselnita a perceptorilor, si anume: taxa anuala pe domeniu. Nu pe domeniu de la mamaie, ci pe domeniul de internet, acel nume.ro. Sincer, nu m-a surprins pentru ca, probabil, vor mai urma impozitarea sosetelor din lana 100%, a usilor din furnir natural si a cosciugelor cu manere aurii. Mi se pare o aberatie fara margini sa ma pui sa platesc o taxa de 10-20 de euro anual pe «ceva» pentru care am platit deja o suma care-mi rezerva acel «ceva» pentru tot restul vietii.

In multe state, standardul de viata al unui presedinte este mult mai ridicat decat al electoratului sau. Sigur ca sunt si cazuri mai deosebite - Presedintele statului Uruguay, Jose Mujica (foto). Ales in 2009, Mujica, in varsta de 77 ani, a facut parte in anii ‘60 si ‘70 din guerilla uruguayana Tupamatos, un grup armat de stanga, inspirat de revolutia din Cuba. A fost impuscat de sase ori si a petrecut 14 ani in inchisoare, fiind eliberat in 1985, cand Uruguayul s-a intors la democratie. Atunci cand a preluat scaunul prezidential in 2010, averea sa era de 1.800 de dolari, adica valoarea Volkswagenului „broscuta“ din 1987, pe care il avea in garaj.

Acum cateva zile in toata mass media se scria despre inchiderea unui mare cotidian sportiv romanesc. Aproape toti, in cor, spuneau ca: moartea presei vine din "lipsa de publicitate" si din faptul ca nu se mai vand ziarele la taraba.

Bietii jurnalisti, saraca presa! Probabil se vor gasi cativa care sa-mi spuna ca sunt arogant, ca-mi lipsesc colegialitatea si compasiunea. Ei na! Si eu, ca si acesti ziaristi, am inceput tot cu pixul, coala si masina de scris, ca nu erau computere, cat despre tablete... singurele de pe piata erau cele din farmacie. Doar ca am stiut cand s-o cotesc din timp si m-am orientat spre zona de nisa, acolo unde se face o presa mai targetata, mai constructiva decat aia in care te trezesti cu amanta pe prima pagina a tabloidului. In ultimii ani, aproape toata presa, sa-i spunem de masa, a virat-o spre tabloid, spre can-can. De ce!? Simpu: vinde! Sau, mai bine zis, vindea.