Piata criptomonedelor a trecut saptamana trecuta de pragul de un trilion de dolari pentru prima data in istorie, iar Bitcoin a crescut cu aproximativ 30% de la inceputul anului si cu 370% in ultimele 12 luni. Nu ar trebui, deci, sa mire pe nimeni ca Uniunea Europeana si Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica isi propun sa reglementeze domeniul monedelor digitale, astfel incat administratiile fiscale nationale sa obtina informatiile de care au nevoie pentru stoparea pierderii de venituri, dar si pentru unificarea cadrului legal si a sanctiunilor aplicate pe baza dispozitiilor actuale. Destul de departe de datele globale, dar cu un mare potential de crestere, dimensiunea economiei digitale locale a fost evaluata de mai multi specialisti la peste 16 miliarde de euro in 2019, asa cum arata ultimele cifre disponibile.

Lipsa controlului centralizat pentru activele cripto, cvasianonimatul lor, dificultatile de evaluare, caracteristicile hibride, evolutia rapida a tehnologiei, dar si forma pe care o pot lua monedele virtuale sunt tot atatea provocari pentru stabilirea unor obligatii fiscale. In plus, formele pentru care pot fi utilizate, atat pentru plati, cat si in scop de investitii, ingreuneaza clasificarea si conformitatea fiscala potentiala. Dificultati decurg si din necesitatea de a identifica intermediarii relevanti, evenimentul raportabil, evaluarea activelor si informatiile disponibile, printre altele. Pentru ca este clar pentru toata lumea – la fel ca instrumentele financiare „traditionale”, si veniturile obtinute din cripto-active ar trebui sa fie supuse impozitarii. Si in cazul lor, aplicarea corecta a obligatiei fiscale se bazeaza pe o raportare adecvata si pe capacitatea administratiilor fiscale de a avea acces la informatii.

Inca de la inceputul dezbaterii necesitatii reglementarii criptomonedelor, in 2018, Pascal Saint-Amans, seful Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, a sustinut ca este nevoie de o solutie globala, care sa fie aplicabila oricarui stat. Saint-Amans a dezvaluit ca majoritatea statelor membre ale OCDE sunt din ce in ce mai interesate de reglementarea monedelor digitale, inclusiv de impozitarea acestora, ceea ce a determinat organizatia sa se implice mai activ in aceasta directie. Recent, Amans a anuntat ca OCDE va furniza noi standarde in industrie, cel mai probabil pana la finalul acestui an. Prin urmare, OCDE este hotarat sa vina cu noi reguli care ar putea defini planul global de impozitare a monedei digitale, avand in vedere ca structura OCDE inglobeaza 37 de state membre (inclusiv SUA, Marea Britanie, Spania, Germania, Franta, Japonia, Coreea de Sud si Australia) si reprezinta, colectiv, peste 60% din PIB-ul nominal global.

De altfel, la finalul anului trecut, OCDE a publicat o prezentare generala a problemelor emergente de politica fiscala in domeniul cripto. Intr-un document de 70 de pagini, OCDE  subliniaza unele dintre provocarile cheie, inclusiv impozitarea furcilor (engl. ”hard forks”), definitiile monedei digitale, aparitia monedelor stabile si a CBDC-urilor (monede digitale ale bancilor centrale, acele tipuri cu care guvernele din anumite state – China, Coreea de Sud - realizeaza la acest moment experiente), finantarea descentralizata si impozitarea veniturilor din mining.

Printre concluziile studiului amintit, OCDE recomanda actualizarea permanenta a politicilor privind criptomonedele, inclusiv pentru asigurarea unei politici coerente cu tratamentul altor active, imobilizari necorporale si pentru a aborda evenimente impozabile majore. Sprijinirea imbunatatirii conformitatii, inclusiv prin luarea in considerare a normelor simplificate privind evaluarea si pragurile de scutire pentru micii comercianti sau pentru comerciantii ocazionali, este o alta recomandare a Organizatiei. Tot OCDE spune ca ar fi necesara alinierea tratamentului fiscal al monedelor virtuale cu alte obiective sau tendinte politice, inclusiv cu utilizarea in scadere a numerarului, care este accelerata si de pandemia COVID-19, sau cu politica de mediu, avand in vedere, de exemplu, ca exploatarea monedelor virtuale poate sa se dovedeasca mare consumatoare de energie.

De cealalta parte, si Comisia Europeana este de parere ca, desi inovatia tehnica poate imbunatati eficienta si incluziunea sistemului financiar si a economiei, cripto-activele ridica probleme cu privire la protectia consumatorilor si a investitorilor, la integritatea pietei, evaziunea fiscala, spalarea banilor si finantarea terorismului. Pentru europeni, insa, aplicarea corecta a obligatiei fiscale se bazeaza pe o raportare adecvata si pe capacitatea administratiilor fiscale de a avea acces la informatii. Drept urmare, Comisia a anuntat la randul sau ca intentioneaza sa oblige intermediarii sa raporteze tranzactiile de tip cripto, printr-o noua directiva - DAC 8.

Dispozitiile existente ale Directivei 2011/16/EU privind cooperarea administrativa intre statele membre, sase la numar pana acum, prevad obligatia intermediarilor financiari de a raporta administratiilor fiscale si schimbul de informatii intre statele membre. Pentru cripto-active si bani electronici, nu exista o astfel de obligatie de raportare, deoarece cripto-activele si banii electronici, precum si intermediarii relevanti pentru aceste active, nu sunt in prezent acoperiti in totalitate de directive, iar autoritatile fiscale nationale nu pot obtine aceste informatii. Acest lucru este deosebit de ingrijorator intr-un domeniu in care toate platformele sunt digitale si, prin urmare, isi muta cu usurinta activitatile intre statele membre si desfasoara activitati transfrontaliere. In general, nivelul transparentei fiscale este foarte scazut mai ales pentru ca aceasta noua tehnologie este, de asemenea, utilizata pentru a crea, pastra si transfera active fara intermediari terti.

In plus, in lumina schimbului de informatii de la institutiile financiare cu privire la conturile financiare stabilite de DAC2 in 2014, aceste evolutii pot duce la erodarea integritatii unor schimburi de informatii ca instrument de combatere a evaziunii fiscale offshore. Conformitatea cripto-activelor si a institutiilor de moneda electronica cu raportarile DAC2 sunt esentiale si ar trebui abordate de noua directiva fie ca o dispozitie autonoma, fie ca o extindere a dispozitiilor DAC2 existente sau chiar ambele, pentru a acoperi toate particularitatile unice ale acestor instrumente.

Pentru asigurarea unei impozitari adecvate, initiativa va trebui sa defineasca cripto-activele pentru a determina domeniul de aplicare material al directivei, precum si pentru a identifica intermediarii relevanti in scopuri fiscale, de raportare comuna si de due-diligence. Evaluarea impactului va lua in considerare activele care ar trebui incluse pentru a determina, de exemplu, daca asa-numitele monede stabile si monedele electronice trebuie incluse de domeniul de aplicare. Mai mult, este necesar sa se abordeze unele ineficiente ale actualei directive, in special dispozitiile limitate privind sanctiunile si alte ajustari punctuale necesare.

Orice reglementare va fi operata in viitor si in Romania, ea nu va veni pe un loc gol, pentru ca si la acest moment exista reguli generale de impozitare care se aplica implicit si in domeniul cripto, atat la persoane fizice, cat si la cele juridice.
In concluzie, criptomonedele vor fi ”decriptate” peste putin timp. Este un semnal important pentru piata, care subliniaza importanta pe care au inceput sa o capete monedele digitale, cat si nevoia de stabilire a unor reguli fiscale clare, comune, usor de inteles si de aplicat.

Autor: Miruna Enache (foto), Partener, Asistenta fiscala si juridica, EY Romania

Recomanda articolul