Recent, Institutul National de Statistica a anuntat o crestere anuala a PIB-ului cu 5,7% in primul trimestru al acestui an. Aceasta valoare a luat prin surpindere analistii si a starnit tot spectrul de comentarii, de la cele suspicios-negative la cele entuziasto-pozitive. Cum s-a ajuns la acest rezultat? Dar mai ales, care sunt perspectivele pentru economia Romaniei in perioada urmatoare?

Cu o performanta economica remarcabila, Romania si-a accelerat si mai mult cresterea in 2016. PIB-ul a depasit orice asteptare si a crescut cu 4,8%. Daca mediul de business local este relativ precaut, cel international se raporteaza la Romania ca la una dintre cele mai atractive piete din Europa si chiar de la nivel global.

Aceasta crestere economica importanta a calificat Romania in planurile de extindere ale companiilor internationale drept una dintre economiile nucleu ale Europei Centrale, alaturi de Polonia, Ungaria, Cehia si Slovacia. In acest moment Romania este pe podiumul pietelor de interes pentru dezvoltarea strategica a afacerilor in urmatorii 3 ani, dupa Rusia si Polonia, si depaseste Turcia.

Ca sa ne facem o imagine mai clara va propun sa ne uitam la cifre, dar nu oricum, ci tinand cont de trasabilitatea lor si de directia spre care acestea arata. Adaug faptul ca unele dintre valorile prezentate aici sunt finale si confirmate, altele sunt abia publicate si a caror validitate urmeaza sa o aflam in trimestrele viitoare. Asadar:

Moneda nationala

In 2016 leul a fost una dintre cele mai stabile monede din regiune, depreciindu-se cu doar 1% fata de dolar si euro. Chiar daca in 19 mai 2017 a atins minimul istoric al ultimilor 4 ani si jumatate la nivelul de 4,57 RON/EUR, cursul mediu asteptat pentru acest an este de 4,47 RON/EUR si 4,23 RON/USD. Este foarte posibil ca aceasta depreciere a leului sa fie rezultatul contextual al incasarilor mici la buget din primul trimestru, al imprumuturilor externe care sustin cresterile salariale anuntate si al politicilor fiscale relaxate.

Presiunile pe moneda nationala sunt reduse, in conditiile in care contul curent este usor negativ, rezervele de valuta stabile si inflatia relativ mica (chiar daca in crestere). Dobanda de politica monetara a ramas la 1,75% din luna mai 2015 si se estimeaza ca nimic sa nu se schimbe pana in 2018, cand inflatia se asteapta sa depaseasca tinta de 2,5% a BNR.

Preturile de consum si inflatia

Preturile de consum au scazut incepand cu 2015, dar se pare ca acum revin la valori pozitive, cu o estimare de crestere de 1,3% in 2017. Preturile de consum au intrat pe teritoriu pozitiv inca din ianuarie, cand impactul reducerii TVA s-a propagat in economie. In martie 2017 au mai crescut putin, in special datorita preturilor mai mari la alimente si servicii.

In prezent, scaderea TVA, alaturi de perspectiva de crestere a salariilor unor categorii sociale tot mai extinse, vor antrena consolidarea cererii si vor impinge preturile si mai sus. Cresterea preturilor de consum vine pe fondul unei anticipate cresteri a inflatiei care se va apropia in 2017 de tinta BNR de 2,5%, cu potential sa atinga 2,9% in 2018.

Inflatia a fost negativa in ultimii 2 ani, dar a fost generata mai ales de scaderile de TVA la alimente si bauturi in prima faza si de scaderea generala a TVA ulterior. Este foarte posibil ca liberalizarea pretului la energie si cresterea salariilor sa puna presiune pe cresterea inflatiei chiar si in perioada 2018-2020.

Consumul

Viteza de crestere a consumului din ultimii ani a scazut in ianuarie si februarie 2017, in ciuda cresterilor salariale. Prefigurarea acestei tendinte au fost lunile noiembrie si decembrie din 2016, atunci cand dupa cresteri de doua cifre de la an la an, vanzarile din retail au crescut cu o singura cifra, ajungand la 6,2% in ianuarie 2017.

Firesc s-ar spune, tinand cont de scaderea previzbila pentru inceputul anului. Numai ca estimarile vanzarilor din retail nu vor fi la fel de mari ca cele din 2016. Chiar daca bancile comerciale au relaxat acordarea creditelor de consum, performanta vanzarilor din retail este mai scazuta decat estimarile si profileaza o crestere de 4,2% a consumului privat.

Consumul ramane principalul factor de crestere, sustinut de majorarea salariilor si de scaderea somajului de la 6,3% in luna februarie 2016 la 5,4% in februarie anul acesta. Scaderea somajului urca indicatorul de incredere al consumatorilor de la -63 in 2010 la -10 in ultimele luni. Scaderea TVA-ului la 19% pentru toate produsele si serviciile, si in mod specific la alimente de la 24% la 9%, a facilitat cresterea veniturilor si consumului.

Productia industriala si investitiile

Productia industriala continua tendinta de crestere din august 2016, in primele doua luni ale acestui an productia industriala crescand cu 5,7% respectiv 5,5%. Industria prelucratoare a raportat o crestere de 8%, in timp ce industria extractiva si de energie au avut o scadere de 3%. Industria a crescut cu 1,7% in 2016, dar a inregistrat o crestere de 7% in primul trimestru al acestui an comparativ cu T1 2016. Se estimeaza o crestere anuala a industriei de 3,5% in 2017 si de 3,7% in 2018.

Investitiile sunt asteptate sa creasca in 2017 pe masura ce finantarea din fondurile europene pentru perioada 2014-2020 va castiga viteza. In acest sens Romania este programata sa primeasca 22 miliarde euro fonduri structurale si 18 miliarde euro pentru finantarea agriculturii ca parte din politica agricola comuna.

Chiar daca exporturile au cunoscut o crestere de 7,6% in 2016 fata de 2015, importurile au crescut cu 9,7% in 2016 fata de 2015. Exporturile au crescut de la 4,1 miliarde euro la inceputul anului 2016 la 5,3 miliarde euro la sfarsitul acestuia (cu o mica scadere in decembrie). Automobilele si echipamentele de transport reprezinta 47% din totalul exporturilor Romaniei. Inmatricularea autoturismelor a crescut foarte mult anul trecut si a atins 120.000 unitati in 2016, inainte sa scada la 100.000 unitati la inceputul lui 2017.

Investitiile straine sunt pozitiv stabile la 3-5 miliarde euro, dupa cresterea de 27% inregistrata in perioada post-criza din 2013 si incomparabil mai mici decat recordul de 13 miliarde euro anterior crizei.

In loc de concluzie

In tot acest context optimist al mediului de business exista semnale care se inscriu intr-un deja vu economic. Parca am mai trait perioada asta, desi nu am trait-o chiar in aceleasi coordonate. Parca am mai asistat la cresteri salariale, parca bancile relaxau creditarea, parca am mai vazut o crestere a importurilor, parca am mai vazut cresteri ale pietei imobiliare si de automobile, parca rapoartele vanzarilor din retail erau optimiste si parca „o duceam bine”.

Numai ca, pe fondul acestui deja vu, Comisia Europeana a avertizat Romania cu privire la depasirea obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO) de 0,5%, care in prezent este de 2,6%. FMI a atras de asemenea atentia asupra depasirii tintei de deficit bugetar si cresterea acestuia la 3,7% in acest an. Consiliul Fiscal a tras si el semnale repetate de alarma.

Pe cine sa mai intrebam despre sanatatea economiei din Romania? La controlul de rutina, Romania traieste dilema increderii in doctorul care recomanda un regim dietetic si tentatia de a consuma bulimic, in continuare, tot ce pofteste.

Autor: Constantin Magdalina (foto), Expert, Tendinte si Tehnologii Emergente

Recomanda articolul