- EY Global Climate Risk Barometer arata progrese in raportarea riscurilor climatice, dar evidentiaza nevoia stringenta pentru mai multe masuri
- Jumatate dintre companii raporteaza partial si doar 3% fac raportari complete
- Se preconizeaza ca in 2022 se va inregistra o crestere a raportarii riscurilor climatice in toata lumea

Companiile din toata lumea intampina dificultati in raportarea riscurilor climatice si trebuie sa aiba in vedere luarea de masuri urgente pentru a satisface cerintele si asteptarile autoritatilor de reglementare si ale investitorilor, se arata in cea de-a treia editie a raportului EY Global Climate Risk Barometer.

Barometrul examineaza demersurile a peste 1.100 de organizatii din 42 de tari pentru a isi face publice riscurile si oportunitatile asociate schimbarilor climatice, in baza recomandarilor formulate de Grupul operativ pentru publicarea informatiilor financiare privind schimbarile climatice (Task Force on Climate-related Financial Disclosures - TCFD). TCFD a fost constituit pentru a imbunatati si extinde raportarile financiare asociate cu schimbarile climatice. Companiilor li se acorda punctaje in functie de numarul rapoartelor recomandate pe care le publica („acoperire”) si de nivelul de detaliere al fiecarui raport („calitate”).

Potrivit barometrului, numai 50% dintre companiile evaluate la nivel global realizeaza toate raportarile recomandate obtinand un punctaj complet, acoperirea medie fiind de 70%. Numai 3% dintre companiile analizate ating niveluri ridicate de calitate in raportare, media punctajului pentru calitate fiind de 42%.

Companiile resimt impactul „riscurilor de tranzitie” datorate modificarii reglementarilor impuse de schimbarile climatice. Anumite sectoare, de exemplu, sunt afectate de pretul decarbonarii sau de „riscurile fizice” generate de schimbarile climatice, cum ar fi consecintele furtunilor tot mai puternice. Recomandarile TCFD ofera un cadru de raportare pe care companiile il pot utiliza pentru a include aceste riscuri in guvernanta, strategie si planificare, managementul riscurilor si stabilirea de indicatori si obiective.

Barometrul arata ca numai 41% dintre organizatiile sondate au efectuat o analiza a scenariilor de risc major – una dintre recomandarile TCFD – cu scopul de a evalua probabilitatea, impactul si momentului aparitiei anumitor riscuri si de a se pregati pentru efectele cele mai pesimiste. Studiul mai arata ca doar 15% dintre companii au inclus schimbarile climatice in declaratiile lor financiare, ceea ce sugereaza ca nu detin date viabile sau ca inca nu au reusit sa calculeze impactul probabil asupra profitabilitatii. Tema nivelului slab de raportare a fost abordat in recentul acord G7 privind introducerea obligativitatii raportarilor referitoare la schimbarile climatice.

Laura Ciobanu (foto), Manager, Schimbari Climatice si Sustenabilitate, EY Romania mentioneaza: “Schimbarile climatice reprezinta o problema definitorie a timpurilor noastre, cu efecte devastatoare resimtite in toate partile lumii, iar Romania nu este exceptata. Companiile resimt deja impactul schimbarilor climatice, cu inundatii tot mai frecvente ce afecteaza activele, incendii ce distrug materiile prime sau perioade de seceta care afecteaza traficul de marfuri. Chiar si companiile care nu sunt afectate in mod direct inteleg faptul ca risca sa piarda clienti, angajati si investitori daca nu iau masuri.”

Astfel, intr-un moment in care presiunile legislative si opinia publica se axeaza pe actiuni climatice decisive, riscurile si oportunitatile climatice ar trebui sa fie unul din punctele centrale in strategiile de dezvoltare ale companiilor. Desi la nivel global organizatiile fac progrese in ceea ce priveste raportarea riscurilor climatice, calitatea acestor dezvaluiri inca este precara, iar la nivel local, progresele sunt si mai slabe, deoarece multe organizatii inca nu acorda atentie identificarii riscurilor climatice specifice operatiunilor detinute sau controlate, nu realizeaza o analiza a scenariilor si nu isi asuma angajamente concrete, bazate pe date stiintifice, in acord cu traiectoria pentru limitarea incalzirii globale la 1,5°C.

”Este deosebit de important ca managementul organizatiilor sa constientizeze faptul ca riscurile asociate schimbarilor climatice nu constituie doar o alta cerinta de raportare, ci reprezinta o problema de business, cu riscuri, dar si oportunitati asociate, si sa comunice tuturor stakeholderilor angajamentele si modul in care gestioneaza efectele schimbarilor climatice asupra companiei, clientilor, angajatilor si comunitatilor in care opereaza”, a punctat Laura Ciobanu.

Raportarile difera semnificativ de la o tara la alta, dar in intervalul celor trei ani in care a fost publicat barometrul, topul tarilor cu cele mai bune rezultate si a celor cu cele mai slabe rezultate a ramas neschimbat. In pietele mature, unde guvernul, actionarii, investitorii si autoritatile de reglementare sunt implicate in mod activ in dezbaterea privind riscurile climatice, tind sa se inregistreze cele mai mari punctaje la capitolul „acoperire”. Statele unde urmeaza sa intre in vigoare regimuri obligatorii, de exemplu Marea Britanie, inregistreaza punctaje ridicate in privinta calitatii raportarilor.

Barometrul evidentiaza o serie de actiuni pe care companiile le pot intreprinde pentru a asigura satisfacerea noilor cerinte de raportare. Printre acestea se numara includerea riscurilor climatice in raportarile financiare, integrarea acestora in sistemele curente de riscuri si nu tratarea lor ca tema separata. Se recomanda ca includerea riscurilor climatice in raportari sa fie adoptata acum de companii, fara sa se astepte ca acestea sa devina standarde de raportare globale.

Mathew Nelson, lider EY Global Climate Change and Sustainability Services, a declarat: „Este clar ca statele din toata lumea trateaza in prezent raportarea riscurilor climatice mai serios decat oricand, aspect evidentiat de recentul acord G7 privind introducerea obligativitatii rapoartelor referitoare la schimbarile climatice, in concordanta cu recomandarile TCFD. De asemenea, pandemia provocata de COVID-19 a reprezentat un real semnal de alarma pentru companii si autoritati deopotriva, cu privire la necesitatea de a proteja planeta de riscurile majore si, probabil, in anul urmator, se va inregistra o evolutie semnificativa a raportarilor efectuate de companiile din toata lumea”.

Recomanda articolul